» Firmele de  recuperare a creantelor, fie ele credite neachitate la banca sau facturi  de telefon neonorate, n-au la dispozitie bata recuperatorului de  cartier. Ataca insa cu psihologia fina si cu capacitatea de a te  convinge ca din jocul acesta numai tu, datornicul, ai de pierdut.
»  Putini sunt datornicii care nu cedeaza in fata amenintarii supreme: isi  pot pierde bunurile, prin executare silita.
» "Recuperatorii"  miros de la o posta scuzele si lacrimile mincinoase. Ca sa nu o ia  razna, isi impun sa nu se implice sufleteste in dramele reale ale  datornicilor. 
Firmele de recuperare a creantelor, fie ele credite  neachitate la banca sau facturi de telefon neonorate, n-au la  dispozitie bata recuperatorului de cartier. Ataca, insa, cu psihologia  fina si cu capacitatea de a te convinge ca din jocul acesta numai tu,  datornicul, ai de pierdut. Incepand cu primul telefon prin care afli ca o  firma specializata in recuperare e cu ochii pe tine si pana la ofiterul  de colectare care iti bate la usa, somandu-te sa platesti, putini sunt  datornicii care nu cedeaza in fata amenintarii supreme: isi pot pierde  bunurile, prin executare silita. Vrajiti de usurinta cu care poti sa iei  un purcoi de bani de la banci, multi romani ajung materie prima pentru  firmele de recuperare de datorii. Parca toti uita un lucru: trebuie sa-i  dea inapoi cu varf si indesat, orice s-ar intampla, pentru ca banca nu  accepta scuze. Fie ca nu-si mai pot achita ratele la credit, fie ca dau  uitarii abonamentul sau facturile la telefonul mobil, in ochii firmelor  de recuperare datornicii se impart in doua: cei care ajung fara intentie  si din motive obiective in postura de rau-platnici, dar coopereaza  pentru plata datoriei si cei care refuza sau mint de ingheata apele.
Sa  atarni pe pereti reclame nastrusnice la credite bancare genul "foarte  avantajos", doar cu buletinul, asa cum au facut recuperatorii de creante  neincasate de la Eos KSI Romania, la intrarea in luxosul lor sediu,  seamana putin cu a vorbi despre funie in casa spanzuratului. E mai  degraba un avertisment: vrajiti de usurinta cu care poti sa iei un  purcoi de bani de la banci, multi romani ajung materie prima pentru  firmele de recuperare de datorii. Parca toti uita un lucru: trebuie sa-i  dea inapoi cu varf si indesat, orice s-ar intampla, pentru ca banca nu  accepta scuze. "Fiecare dintre noi a avut datorii si, cu siguranta, va  avea. Asta e bine, spun economistii. Un credit pentru o casa poate fi o  investitie. Problema apare atunci cand te indatorezi peste masura, fata  de veniturile pe care le ai. Sau cand iti iei un credit bazandu-te pe  faptul ca trei ani de acum incolo ai un job, dar peste un an constati ca  firma se restructureaza sau ca nu ai obtinut promovarea la care  sperai", arata urcusurile si coborasurile creditului la banca Adrian  Boghiu, director general al Eos KSI Romania.
"Romanul e un  rau-platnic. Nu are educatia occidentala, unde totul se plateste la timp  ca altfel o patesti. E o larghete, asa… Primesc o notificare de la  banca, vad ca nu se intampla nimic si o asteapta pe a doua. Multi cred  ca e ca la lumina, nu te debranseaza imediat daca nu platesti. Dar, cand  primesc o notificare de la o agentie specializata, impactul psihologic e  foarte mare. Doamne, astia se ocupa strict de cazul meu", e necrutator  Constantin Coman, manager pe probleme legale al recuperatorilor de la  Coface Romania.
Fie ca nu-si mai pot achita ratele la credit, fie ca  dau uitarii abonamentul sau facturile la telefonul mobil, in ochii  firmelor de recuperare datornicii se impart in doua: cei care ajung fara  intentie si din motive obiective in postura de rau-platnici, dar  coopereaza pentru plata datoriei si cei care refuza dialogul sau mint de  ingheata apele. Cu primii, recuperatorii negociaza planuri de rate, le  acorda timp si ii ajuta cu solutii de plata. Pentru ceilalti, nu au mila  si ajung rapid la executorul judecatoresc, care transforma in bani  lichizi bunurile datornicului.
Rauri de lacrimi, 
unele  de crocodil
"Sunt persoane care vin la noi si negociem  aici. Cei mai multi apeleaza la lacrimi, considera ca ne pot influenta.  Nu vin singuri, ci doi-trei, tocmai pentru a incerca sa ne influenteze",  povesteste Alexandra Ruse, din echipa de recuperare a Coface.  "Debitorul roman este foarte inventiv si apeleaza la diverse strategii  in negociere. Dar ne-am antrenat oamenii sa le faca fata", spune si  Iancu Guda, liderul echipei de recuperare de la persoane fizice a  Coface. O gramada de datornici isi insira scuzele, unele reale, altele  cusute cu ata alba, in fata recuperatorilor. Au facut creditul pentru  altcineva si au fost pacaliti, au ramas fara serviciu, s-au imbolnavit,  le-a murit cineva, au uitat, din senin nu mai sunt de acord cu  contractul de creditare, au plecat in Spania sa munceasca. "Mare parte  din justificari sunt pe bune, faptul ca ai o datorie nu inseamna ca esti  si un mincinos", stie Adrian Boghiu, prin mana caruia au trecut mii de  datornici in zece ani de recuperare de creante. Scuzele insa pot fi usor  verificate, spune Iancu Guda: "Ne ducem la fata locului si putem  constata ca datornicul nu traieste chiar intr-o cocioaba, asa cum se  plange".
Scuzele datornicilor ii fac uneori pe telefonistii din  call-center sa rada cu lacrimi luni de zile, sunt atat de sucite incat  nici nu merita verificate. La Eos KSI, urechilor le-a fost dat sa auda:  mi-a cazut telefonul in fantana si logic ca nu-l mai platesc; a aruncat  sotul cu mobilul in mine si s-a stricat; n-am semnat eu contractul, nu  stiu sa scriu si semnez cu degetul; vand seminte si am bani doar in  monede, iar banca nu mi-i primeste. La Coface, Iancu Guda isi aduce  aminte si acum de cazul unei familii care nu prea avea dupa ce bea apa,  dar si-a facut credit pentru un pat care costa 9.000 de euro.
Enervant  pentru cei din domeniul recuperarilor este ca foarte putini datornici  isi asuma responsabilitatea. "Din start, ei incep cu scuzele. Incearca  sa intarzie cat mai mult, cer iertari si amanari. Nu e unul sa zica din  prima: uite, de maine incep sa va platesc", le stie obiceiul avocata  firmei Coface.
Dibuitul rau-platnicului
Clientii  firmelor de recuperare de creante sunt in general bancile, care raman  cu creditele neachitate, si companiile de telefonie mobila, care se  trezesc cu facturile in plop. Nu au timp si nici resurse pentru a-i vana  pe datornici, sunt mai preocupati de cei de la care banii curg sigur.  Atunci, pe fir intra firmele de recuperare. In prima faza, call  center-ul asalteaza datornicii cu telefoane si scrisori de somare, la  numerele si adresele furnizate de banci. Nu poti scapa de firmele de  recuperare inchizand telefonul, pentru ca vor fi contactati si girantii  tai, familia, sefii de la serviciu, vecinii de bloc. "Pentru acele  persoane unde datele de contact nu se verifica, mergem la ofiterii de  skip-tracing, care incearca sa obtina date valide", explica Iancu Guda.  Ca niste detectivi, acestia sapa in carti de telefoane, pe internet, in  baze de date, registrul comertului sau la angajatorii datornicului pana  cand prind un fir de contact.
"Daca primul pas e sa-ti spun cine  sunt, amiabil, in al doilea iti voi spune ca, daca nu vrei sa ma  asculti, vor fi consecinte. Trebuie sa ai grija si sa le stii. Vei  sfarsi prin a plati mai mult, orice datorie are penalizari atasate.  Apoi, e posibil sa ajungem in faza legala, in instanta. si, cand pui in  miscare acest mecanism, el macina, dosarul e facut si nu se mai  opreste", turuie Adrian Boghiu, fara sa clipeasca, sistemul de incoltire  a datornicului. Executarea silita, amenintarea suprema pentru un  datornic, nu e mereu o solutie. "Noi le explicam ce se intampla daca nu  platesc, dar ne dam seama daca debitorul are ceva pe numele lui. O  persoana de 20 de ani nu prea are si nu poti sa-i iei hainele de pe ea.  Le oferim o esalonare mai mare, dar stim macar ca recuperam suma  respectiva. Banca vrea banii, atat", spune Alexandra Ruse, din echipa  Coface. In schimb, daca firma considera ca executarea unui datornic  indaratnic face banii, nu mai exista concesii.
Recuperatori  
cu fata umana
Te-ai gandi ca multi romani vor sari  negresit la gatul unui om care vine sa le pretinda bani pe nepusa masa,  dar firmele de recuperare te asigura ca nu e nici pe departe asa.  "Debitorii oricum sunt speriati si stiu ca au ceva de platit. Doar nu  venim sa le cerem sa plateasca un avion! Nu au o pozitie vehementa,  impactul psihologic e foarte mare", nu-si face griji Constantin Coman.
Fara  sa o recunoasca fatis, angajatii firmelor de recuperare au un alt mare  obstacol in relatia lor cu datornicii: ei insisi. Dar s-au antrenat sa-l  ignore. "De obicei, datornicii cersesc mila si incearca sa ma  influenteze. Mi-e greu cand cineva vine aici si incepe sa planga, dar  invoc procedurile si legile. asta e serviciul meu, e peste puterile mele  sa-i ajut", priveste in podea Alexandra Ruse. "Daca incepi sa o  gandesti personal, ca debitorul e bolnav sau copilul lui s-a imbolnavit  si toti banii i s-au dus pe operatii, e greu. Aici putem fi atacati si  manipulati", recunoaste si Iancu Guda. "Nu are rost sa te implici, avem  mii de cazuri si am innebuni", le da solutia seful lor de la Coface,  Constantin Coman. Directorul Eos KSI, Adrian Boghiu, stie si el ca  legile nu-i permit sa-i intinda mana unui datornic: "Daca ei coopereaza,  noi facem tot posibilul sa le tinem dosarul, sa nu-l trimitem in  instanta. Nu e nimic magic in negocierea cu debitorii, nu scoatem  iepurasul de undeva, ca nu avem de unde".
Comando in  actiune
Arma secreta a celor de la Coface, aflata inca in  stadiul de experiment, e formata din doi baieti care stiu sa bage spaima  in datornic, cu vorba buna, direct la el acasa. Eugen Mertoiu si Radu  Bodrug, echipa de teren ("street collection") a Coface, au rezolvat mai  mult de jumatate din cazurile Capitalei, in fata carora cei din call  center s-au dat batuti, cu telefoanele si scrisorile lor. Secretul:  "Altul e impactul cand omul te vede la el la usa. stim cum sa-l luam,  cand ajungem fata in fata cu el e mielusel". Succesul lor are insa si o  chichita. "Incerc sa ma apropii cat mai mult de ei, uite, sunt prietenul  tau, vreau sa te ajut", rade Eugen. Inainte sa porneasca vanatoarea,  veteranul Dragos Patrascu, fostul lor sef care a preferat munca de  birou, le aminteste o lectie de pe vremea cand lucra la Apa Nova, taind  apa rau-platnicilor: "Platesti"? "N-am bani", imi ziceau. "Inchideam  robinetul, puneam sigiliul si le spuneam: sunati-ma cand aveti. Cel mai  important e sa ai cu ce sa-i constrangi".
Primul hop pe care-l  are de sarit cuplul care seamana cu clasicul tandem "politistul bun si  politistul rau" (Eugen, vorbaret si mereu dispus la negociere, si Radu,  solid si amenintator) este usa blocului unde-si are vizuina datornicul,  dotata mai mereu cu interfon. "Eu le spun posta si-mi deschid imediat",  vine Radu cu solutia, dupa ce Eugen a incercat fara succes pe la o  gramada de vecini necooperanti. Odata intrati, fara exceptie, apare  specia pe care o gasesti in orice bloc: batranicile-radar, care stiu tot  ce misca pe scara. Pentru Eugen si Radu, ele sunt si dusmanii, si  aliatii lor. Mai intai ii iau la trei-pazeste, ca pe niste straini ce  sunt, apoi cedeaza viciului clasic: barfa. "stii cat ne ajuta cate o  cotoroanta de-asta? Ne zice tot: omul nu mai trece pe aici, s-a mutat, a  facut, a dres", rade Radu.
Printr-un bloc din fundul Pantelimonului,  cei doi se pun pe treaba cu datornicul incoltit. Femeia negricioasa si  sotul ei au datorii de 400 de milioane de lei la o banca. "Doamna, eu  vreau sa va ajut, platiti 30 de milioane in zece zile si eu va tin  dosarul, nu-l trimit in instanta. E ultima data cand vin aici, data  viitoare vine direct executorul judecatoresc sa va evalueze ce aveti  prin casa", o ia Eugen ca la carte. Femeia isi stie pacatul, dar  incearca tot: "Mama e bolnava, vai de capul ei, ca nici nu vreti sa  stiti in ce hal e. Daca vin doar cu 20 de milioane, e bine?". "Doamna,  nu incercati sa negociati cu mine", intoarce brusc foaia Eugen.  Comandoul de la Coface stie ca familia din Pantelimon e un caz pierdut,  nu vor avea de unde sa scoata toti banii. "Crezi ca ea are de unde sa  scoata 30 de milioane in zece zile? Normal ca poate sa vina cu mai  putin, noi zicem mersi", ne spune expert Eugen.
Monica,  spaima debitorilor
La Eos KSI, merge uns call center-ul in  care zeci de oameni incing telefoanele, negociind cu datornicii. Fara a  cauta vreo trasatura anume la angajatii sai, directorul Adrian Boghiu  vrea totusi oameni pe spranceana: "Iti spun ce nu caut! Persoane care  renunta usor, care sunt sfioase, care vorbesc incet, care nu rezista la  efort si care nu au o abilitate minima de a negocia. Trebuie sa stie sa  se adapteze unei palete foarte largi de profiluri, ai un datornic in  suferinta si unul care e bine mersi in vacanta".
Mestera call  center-ului de la Eos KSI e Monica, o fata despre care n-ai zice ca e in  stare sa te convinga si ca albul e negru. "In principal, datornicilor  le e frica. Au o teama cand aud ca vii sa le iei ceva. Multi au impresia  ca suntem recuperatori si atunci le explicam frumos ca astia sunt cei  cu bata. Noi lucram legal si amiabil. Dupa un an de cand fac asta, am  ajuns sa-mi dau seama cum sa-i iau si ce sa le spun dupa cum imi dau  buna ziua", povesteste Monica. Nu ar putea sa aiba atat succes in  negocierea cu datornicii daca nu ar mana-o ceva launtric. "Trebuie sa ai  constiinta ca lucrurile chiar asa trebuie sa se intample, ca datoriile  trebuie achitate. Am ambitia sa-i conving sa plateasca, e o mare  victorie pentru mine cand realizez ca am puterea de a negocia. La  inceput nu eram asa, acum sunt spaima debitorilor", rade Monica, lucru  pe care nu si-l permite cand vorbeste la telefon cu un rau-platnic. "O  singura data mi-am permis, cand el mi-a zis ca scadenta datoriei pica de  ziua lui. La multi ani, ghinion, i-am zis!". 
Cinism
»  Lacomia bancilor
"A fost un boom acum cativa ani, cand  conditiile de creditare nu erau deloc restrictive, era un grad de  indatorare foarte ridicat si puteai sa iei banii in baza unei declaratii  pe propria raspundere. Au crescut creditele acordate, dar si cele  neperformante", spune Iancu Guda, de la Coface. Punctul pe i il pun cei  doi agenti de teren de la Coface: "Sunt banci care dau credite pe banda  rulanta, nu-i intereseaza cui. Am prins ofiteri de credit care faceau  magarii. Ei au comision din suma pe care o acorda credit, asa ca dau cat  mai mult, primesc adeverinte de salariu false. Uneori, erau mana in  mana cu datornicii, imparteau banii. Eu pe astia i-as aresta". Cinismul  sistemului bancar este ca, la fel ca la cazinouri, nu pierde niciodata.  Sunt trei scenarii, toate castigatoare: datornicul inapoiaza banii;  datornicul face un nou credit pentru a-l plati pe cel vechi, la aceeasi  banca; banca isi asigura oricum creditele acordate, prin polite de  asigurare financiara, dar trebuie sa faca dovada ca a incercat sa  recupereze banii, inainte sa le incaseze.
Afacere
»  Cifre
Firmele de recuperare de creante sunt platite cu  un procent din cat recupereaza. Acesta pleaca de la 3% in cazul  datoriilor recente, dar poate ajunge la 30%, la debitele vechi. Coface  Romania a avut anul trecut 38.000 de cazuri de datornici persoane  fizice, cu un total al datoriilor de 20 de milioane de euro. Cea mai  mare suma recuperata de la cineva a fost de 25.000 de euro. Eos KSI  administra, in prima jumatate a anului, cam 15.000 de dosare de persoane  fizice. Recordul individual este de 10.000 de euro. Conform Coface, 70%  din dosare nu au giranti, iar 55% din datornici sunt barbati cu varste  intre 35 si 55 de ani.